Group Media Press

În fondul de documente vechi al Bibliotecii Naționale a României se află și o parte din arhiva generalului gorjean Ioan D. Culcer. Din documentele studiate de prof. Andrei Popete Pătrașcu aflăm că în ultima parte a vieții, generalul Ioan D. Culcer și-a donat întreaga bibliotecă, aceasta cuprinzând câteva sute de volume, Școlii Militare de Geniu, așa cum reiese din corespondența dintre generalul gorjean și col. Cioroianu, Comandantul Școlii de Geniu.

Cu această ocazie, profesorul Andrei Popete Pătrașcu a publicat și o fotografie inedită a generalului Ioan D. Culcer, îmbrăcat civil, din ultimul an de viață al acestuia.

Generalul Ioan D. Culcer s-a născut la 17 august 1853 în Târgu Jiu, fiind cel de-al patrulea copil al medicului Dimitrie Culcer și al Anicăi Culcer, născută Otetelișanu. După terminarea studiilor medii, urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri între anii 1871-1873, fiind avansat la gradul de sublocotenent și repartizat la Batalionul 1 Geniu.

În anul următor este mutat în cadrul Regimentului 3 Linie și trimis de statul român să studieze la Școala Politehnică din Paris. Revenind în țară cu rezultate și aprecieri deosebite, sublocotenentul Ioan Culcer este repartizat la Regimentul 2 Dorobanți cu care participă la Războiul de Independență. Fiind rănit este internat în Spitalul Militar Craiova. Refăcut se întoarce pe front și participă la luptele de la Plevna și Vidin. Pentru initiațiva, curajul și priceperea conducerii în luptă a batalionului de geniu a fost decorat cu medaliile: Sf. Stanislav, Virtutea militară, Crucea Trecerii Dunării și Apărarea Independenței.
Ținându-se seama de calitățile de excepție și meritele sale, locotenentul Culcer este trimis din nou în Franța să-și desăvârșească studiile de specialitate, de această dată la Școala Superioară de la Fontainebeau.

După absolvire, Ioan D. Culcer înaintează repede în grad, distingându-se ca unul dintre cei mai capabili ofițeri de geniu. La 1 aprilie 1887, este avansat la gradul de maior și numit în funcția de comandant al Regimentului 1 Geniu. De asemenea i se încredințează executarea pe teren a planurilor generalului belgian Brialmont, pentru construirea liniilor de fortificații din jurul Bucureștiului și de pe Aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Galați, iar mai târziu fortificarea capului de pod la Cernavodă, precum și armarea tuturor acestor fortificații.

Datorită calităților sale de excepție, în primăvara anului 1891 este mutat în cadrul Administrației Centrale a Războiului. Este avansat la gradele de locotenent-colonel, colonel și general de brigadă. este numit Șef de Stat Major la Corpul 1 Armată, comandant al Regimentelor 1 Geniu și 1 Infanterie, este promovat în funcția de Secretar General al Ministerului de Război. În anul 1911 este avansat la gradul de general de divizie și trecut în rezervă din oficiu pentru limită de vârstă.

Precizăm că timp de 15 ani a îndeplinit și funcția de profesor al unor excelente promoții de ofițeri, la Școala Superioară de Război. Din lucrările sale, remarcăm faptul că dincolo de preocupările militare și didactice, acesta a fost și un bun observator al epocii sale.

În perioada premergătoare campaniei din Bulgaria 1913, generalul Culcer este rechemat sub drapel, în timpul războaielor balcanice a comandat armata de ocupație, având și funcția de guvernator al Cadrilaterului.
A fost avansat la gradul de general de corp de armată și numit la Comanda Armatei I, aflată pe frontul carpatic al Olteniei, până în toamna anului 1916, când, din înalt ordin a trebuit să predea comanda armatei generalului Ioan Dragalina. Este trimis pe frontul din Moldova, pentru a conduce lucrările de fortificații ruso-române.

După război a intrat în politică, fiind numit la conducerea Ministerului Lucrărilor Publice din guvernul generalului Alexandru Averescu, între 29 ianuarie – 4 martie 1918. Din 1923 a obținut un mandat de senator de București. A mai îndeplinit funcția de președintele al Asociației Generale a Ofițerilor în Rezervă și Retragere.

Moare în anul 1928, fiind înmormântat la Târgu Jiu cu înalte onoruri impuse de rag și prestigiu. Memoria posterității a reținut numele generalului Ioan Culcer, străzi din Târgu Jiu și București îi poartă numele, un bust la Târgu Jiu, unul la Muzeul Militar Național din București și unul în Pasul Vulcan, articole și câteva studii, amintesc de personalitatea ilustrului general gorjean.

Sursă documente: Biblioteca Națională a României, Fond Saint Georges.