Group Media Press

▪︎ Col. (rtr.) Gheorghe BUȘE

„Generalul de corp de armată Ioan D. Culcer face parte din galeria marilor personalităţi militare româneşti, care prin cugetul şi activitatea lor, au pus bazele organizării şi instruirii armatei române într-o perioadă destul de frământată pentru ţară” scrie generalul gorjean Constantin Ispas în lucrarea sa „Nemuritorii”.

Ioan D. Culcer s-a născut la Târgu Jiu la 29 iulie 1853, fiind fiul doctorului Dumitru Culcer şi al Anicăi Otetelişanu. El a îmbrăţişat cariera armelor şi după absolvirea şcolii militare de ofiţeri, în 1873, a fost înaintat la gradul de sublocotenent de geniu şi repartizat la Batalionul 1 Geniu. Un an mai târziu, a fost trimis de statul român la Paris, unde a  urmat cursurile Şcolii Politehnice.

Întors în ţară a participat la Războiul de Independenţă (1877 – 1878) cu Regimentul 2 Dorobanţi. După sfârşitul războiului, locotenentul Ioan D. Culcer este trimis din nou în Franţa să-şi desăvârşească studiile de specialitate la Şcoala Superioară de la Fontainbleau.

Revenit în ţară, a îndeplinit 15 ani, şi funcţia de profesor la şcoala militară din Bucureşti.

După ce a fost înaintat la gradul de maior, la 1 aprilie 1887, a fost numit şi la comanda Regimentului 1 Geniu. În această calitate, i-au fost încredinţate executarea lucrărilor de fortificaţii din jurul capitalei şi de pe aliniamentul Focşani – Nămoloasa – Galaţi.

Datorită calităţilor sale de excepţie, are o ascensiune rapidă pe treptele ierarhiei militare ocupând funcţii importante în Marele Stat Major,  apoi promovat în funcţia de secretar general în Ministerul de Război.

La 1 septembrie 1911 a fost înălţat la gradul de general de divizie şi trecut în rezervă pentru limită de vârstă, dar nu a avut timp de relaxare pentru că, a fost rechemat sub drapel şi a îndeplinit funcţia de comandant al mai multor divizii iar în primăvara anului 1913 a fost numit comandant al Corpului 5 Armată participând la Războiul Balcanic din 1913 – 1914.

La 1 aprilie 1914 a fost promovat în funcţia de Inspector general al Armatei, iar în 1915 este înălţat la gradul de general de corp de armată şi numit de regele Carol I la comanda Armatei I.

În timpul primului Război Mondial, când frontul a ajuns pe aliniamentul Sibiu – Nord Petroşani – Cerna, în toamna anului 1916, fiindu-i neînţelese ideile sale de către factorii decizionali, i se ia comanda Armatei I şi i se dă generalului Ion Dragalina, care este rănit pe Valea Jiului şi moare în spital la Bucureşti, pe 24 octombrie 1916.

După încheierea armistiţiului din 1918 şi până la sfârşitul vieţii, generalul Ioan D. Culcer a fost preşedintele Asociaţiei Generale a Ofiţerilor în Rezervă şi Retragere din Românie, fiind primul ei preşedinte.

În cei peste 40 de ani de carieră militară, generalul Ioan D. Culcer s-a ilustrat ca un gînditor militar de prestigiu, având o frumoasă contribuţie la dezvoltarea istoriei şi teoriei militare româneşti prin foarte multe scrieri personale de specialitate.

„Ţara şi interesele ei au fost călăuza care m-a condus în toate acţiunile mele, fără nici o altă preocupare. În tot ceea ce am spus şi făcut nu am avut alt judecător decât conştiinţa mea, în faţa căruia sunt liniştit, fiindcă mi-am făcut datoria ca soldat în împrejurările grele prin care a trecut ţara” afirma generalul Ioan D. Culcer în scrierile sale.

S-a stins din viaţă în luna septembrie a anului 1928 şi a fost înmormântat cu înalte onoruri impuse de rang, prestigiu şi capacitatea militară, în Cimitirul Eroilor din Tg. Jiu.

 „Generalul Ioan D. Culcer a fost un mare comandant de armată în război, capabil şi viteaz, un general glorios al Ţării şi Armatei Române, dar şi un mare nedreptăţit şi o victimă a capacităţii sale şi a celor care nu l-au înţeles” a spus generalul Alexandru Lupaşcu-Stejar, în cuvântarea funebră la înmormântarea profesorului său.

După anul 1990 cu prilejul Zilei Eroilor se depun coroane de flori la mormântul generalului gorjean.

Pentru aceste motive şi datorită faptului că denumirea istorică de „Gl. Ion Dragalina” o mai avea şi filiala Caransebeş, locul de origine al generalului Dragalina, Filiala Gorj a ANCMRR a hotărât să ia denumirea istorică a marelui general gorjean. Nici că se putea lua altă denumire, mai ales că,  generalul Ioan D. Culcer, a fost primul preşedinte al Asociaţiei pe care o moştenim.