Group Media Press

Pe 28 iunie 1940, o tragedie de proporții dezlănțuia suferința și disperarea în inimile românilor din Basarabia și Bucovina de Nord. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, cele două provincii istorice românești erau cedate în mod arbitrar către URSS. Această decizie politică avea să schimbe ireversibil destinele a sute de mii de oameni, care au fost nevoiți să-și părăsească casele și să-și înceapă viața de la zero.

Evacuarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, teritorii românești de drept, a fost un moment tragic, marcat de durere și suferință. Familii întregi au fost despărțite, iar oamenii au trebuit să abandoneze tot ce aveau, lăsând în urmă amintiri prețioase și legături puternice cu pământul strămoșesc. Fără a avea timp să-și ia rămas bun de la locurile natale, oamenii au fost evacuați în grabă, în condiții precare și fără nicio certitudine în privința viitorului lor.

Drumul spre vest, spre România, a fost plin de dificultăți și obstacole. Oamenii au fost nevoiți să parcurgă sute de kilometri pe jos, în condiții meteo extreme și fără resurse suficiente. Mulți dintre ei erau bătrâni, femei însărcinate sau copii mici, care au suferit cel mai mult în această călătorie forțată. Foamea și epuizarea i-au copleșit, iar mulți dintre ei nu au supraviețuit acestui calvar.

În România, oamenii din Basarabia și Bucovina de Nord au fost întâmpinați cu brațele deschise de către compatrioții lor. În ciuda dificultăților economice și sociale prin care trecea țara, românii au făcut tot posibilul să-i primească și să-i ajute pe refugiații basarabeni. Au fost organizate centre de primire, adăposturi temporare și au fost acordate ajutoare materiale pentru a le oferi oamenilor un minim de confort și siguranță.

Evacuarea teritoriilor românești a reprezentat însă doar începutul unei lungi perioade de suferință și incertitudine pentru românii din Basarabia și Bucovina de Nord. În anii următori, mulți dintre ei au fost deportați în Siberia sau în alte regiuni ale URSS-ului, unde au trăit în condiții inumane și au fost supuși la abuzuri și persecuții. Pentru mulți dintre acești oameni, visul de a se întoarce acasă și de a-și recăpăta libertatea a rămas unul neîmplinit.

Astăzi, evacuarea celor două provincii istorice românești rămâne o pagină dureroasă din istoria României. Este important să nu uităm aceste evenimente și să le cinstim memoria celor care au suferit în acele vremuri grele. Să nu uităm că Basarabia și Bucovina de Nord sunt parte integrantă a identității noastre ca națiune și că suferințele prin care au trecut românii de acolo trebuie amintite și comemorate. În acest fel, putem onora memoria lor și putem contribui la construirea unei societăți mai unite, conștiente de valorile și unitatea națională.

Despre această pagină din istoria dureroasă a României, Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României la acea vreme, a lăsat în lucrarea „Evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord”, apărută în vara anului 1940, mărturii care marchează tragedia acelor zile.