Group Media Press

În prezent România se confruntă cu o criză profundă de leadership și de profesionalism în domeniul diplomatic, dar și în politică, în general. Politicienii români par tot mai des preocupați de interesele personale sau de grup, în loc să se concentreze pe binele națiunii și pe dezvoltarea unei strategii externe care să reflecte cu adevărat interesele și valorile României pe plan internațional.

Este regretabil că România nu mai dispune în prezent de un corp de diplomați de carieră bine pregătiți, care să apere constant interesele țării pe plan internațional. Lipsa unei diplomații profesioniste și independente, vezi cazul ministrului de Externe sau ambasadorului român în SUA, este exemplul clar că politica externă a României este mai mult bazată pe numiri politice decât pe merit și experiență. Această abordare face ca țara noastră să fie tot mai puțin influentă în cadrul marilor organizații internaționale și să adopte un rol pasiv în negocierile externe. Aceasta afectează deja imaginea și influența României în afacerile externe, în timp ce o diplomație de carieră, nu de sinecuri, ar asigura o abordare coerentă și strategică a relațiilor internaționale. Căutăm formele fără fond tot mai des acolo unde profesioniștii ar trebui să vorbească. România nu mai are un plan extern de țară decât în măsura în care repetă fraze simple și umile: „Oui c’est résolu” sau „Ja, wir lösen es sofort”! Aici am ajuns și pare capătul drumului.

O diplomație profesionistă, bazată pe formare și experiență de carieră, ar trebui să asigure o abordare coerentă și strategică a relațiilor externe. România nu mai poate continua să își pună speranțele în numiri temporare sau în persoane care nu au pregătirea necesară pentru a reprezenta interesele țării cu demnitate și mai ales cu eficiență. Acesta este, într-adevăr, un punct critic și un capăt de drum dacă nu se iau măsuri urgente pentru a reforma profund politica externă și sistemul diplomatic din România.

Politica externă a României se confruntă în prezent cu provocări semnificative care o plasează într-o poziție de vulnerabilitate diplomatică. Într-o lume în care schimbările geopolitice sunt rapide și imprevizibile, România are nevoie de o diplomație mai activă, mai bine pregătită și adaptată noilor realități internaționale. De la poziționarea în cadrul Uniunii Europene și NATO până la relațiile cu vecinii din regiunea Mării Negre, România trebuie să își consolideze rolul de actor regional activ, capabil să influențeze pozitiv evoluțiile internaționale.

În plus, diplomația românească are nevoie de o strategie pe termen lung, care să includă nu doar reacții la crizele existente, dar și anticiparea unor scenarii și dezvoltarea de parteneriate sustenabile. La acest capitol, România ar trebui să investească mai mult în formarea unui corp de diplomați de carieră, care să apere cu profesionalism interesele țării, într-un context global tot mai complex.